Legenda regelui Matia

Clădirea în care s-a născut Matia cel mai mic dintre fii lui Ioan de Hunedoara datează încă de la începutul secolului XV-lea. Atunci un întreprinzător al epocii al cărui nume nu ni s-a păstrat a cumpărat două clădiri din Cetatea Veche a Clujului şi a ridicat în locul lor o clădire spaţioasă care a devenit în cele două secole ce au urmat cel mai confortabil şi cel mai costisitor han din Cluj. Clădirea este situată pe latura de nord a micii piate de la intersecţia străzilor Matei Corvin, Sextil Puşcariu, Victor Deleu şi Franklin Delano Roosvelt, în apropierea locului ude se află cu şapte secole în urmă principala poartă de intrare în cetatea veche a Clujului. În februarie 1443 când Elisabeta se află în drum spre Buda a rămas pentru o perioadă mai lungă în Cluj unde a venit vremea să nască. Cheltuielile legate de şederea aici a voievodului au fost suportate de municipalitatea clujeană. Nu trebuie să uităm că trecuseră numai cinci ani de când oraşul şi-a pierdut o foarte mare parte dintre privilegii pentru că locuitorii sau au fost asociaţi cu răscoala de la Bobâlna. Matia a fost conceput în intervalul dintre două bătălii în perioada în care domnitorul realiza mobilizarea forţelor Transilvaniei pentru cea dintâi ofensivă încununată de succes contra otomanilor.

Naşterea lui Matia la Cluj a fost una întâmplătoare dar această întâmplare nu a trecut neobservată nici de către marele rege şi cu atât mai puţin de locuitorii oraşului. În anul 1467 după ce a înfrânt având şi sprijinul clujenilor rebeliunea unei facţiuni de nobili care îi era ostilă Matia Corvin şi-a demonstrat afecţiunea faţă de casă în care s-a născut şi i-a scutit pe proprietarii sau de taxe şi impozite. Această scutire a transformat casa Matia într-o proprietate extrem de valoroasă cu atât mai mult cu cât ea a fost recunoscută şi confirmată de regii şi principii care l-au urmat pe Matia.

Matia Corvin a făcut oraşului mai multe servicii importante. În anul 1470 el a donat Clujului târgul Cojocna pentru exploatarea sării care a contribuit la creşterea veniturilor oraşului. Prin hotărârilor din 1467, 1478 şi 1485, Matia a încurajat aşezarea în oraş şi eliberarea iobagilor care îşi achitaseră datoriile faţă de stăpânii lor. Preocupat de bună funcţionare a administraţiei oraşului Matia s-a decis să instituie o paritate în Consiliul celor O sută între paricieni şi membrelor breslelor care aveau dreptul să îşi desemneze câte 50 de reprezentanţi. Domnia sa este legată finalizarea, refacerea sau începerea construcţiei câteva dintre monumentele reprezentative ale oraşului. De aceasta în acesta epocă sunt legate şi finalizarea bisericii SF Mihail în preajma anului 1480, cât şi completarea incintei fortificate a oraşului, prin ridicarea în apropiere de anul 1475 a turnului croitorilor. Cea mai importantă ctitorie clujeană a lui Matia a fost biseica franciscană a minoriţilor de pe strada Lupilor în prezet finanţată printr-o donaţie regală uriaşă a cărei construcţie a început în 1486 şi care poartă numele de Biserica lui Matia.