Tunelele din Cluj între mit şi realitate

Un tunel din Cluj poate fi văzut în prezent în clubul Janis Pub aflat pe Bulevardul Eroilor. Una din camerele aflate în subsolurile Colecţiei de Istorie a Farmaciei, în care funcţiona în perioada medievală un laborator de farmacie şi poate chiar şi de alchimie prezintă urme pentru câteva intrări, în prezent zidite.

Subsolurile bisericii Sf. Mihail sunt misterioase şi foarte discutate şi nu au fost pentru mult timp accesibile cercetătorilor din raţiuni posibil obiective, şi de aceea este compicat să facem speculaţii în legătură cu ele. Trebuie să ne reamintim însă faptul că biserica din centrul Clujului a fost folosită timp îndelungat ca un loc de reuniune a Dietei Transilvaniei sau ca un loc de încoronare a principilor de aici. Oare aceste realităţi sunt suficiente pentru a ne lăsa să presupunem că există o posibilă ieşire secretă în cazuri de forţă majoră? În ceea ce priveşte tunelele lungi care se întind pe câteva zeci de kilometrii despre care se spune că leagă Clujul medieval de mai multe puncte situate în afara sa ele sunt o aberaţie tehnică şi sunt foarte probabil unul din produsele care au fost sedimentate în timp de imaginarul colectiv.

Trebuie să menţionăm că nu toţi istoricii din Cluj neagă existenţa tunelelor fără să încerce să cerceteze zona. În anii 1960 mai mulţi cercetători au făcut investigaţii în sensul acesta finalizate prin cercetarea arheologică a potenţialelor ieşiţi ale tunelurilor secrete din Cluj. O astfel de ieşire este situată coform legendelor locale în zona clinicilor universitare. În mod oficial aceste cercetări nu au generat rezultate pozitive. Neoficial sunt voci care susţin şi că istoricul care a coordonat atunci cercetările a devenit imediat după acest lucru ofiţer de securitate. Se aşteaptă ca cercetările care au legătură cu tunelele aflate sub centrul Clujului, care vor fi făcute în anii ce vin, să contribuie la rezolvarea misterelor. Ideea de o reţea de tunele care aparţine unei lumi subterane misterioase nu va dispărea niciodată pentru că ilustrează cu succes unul din cele mai vechi şi mai persistente arhetipuri de gândire umană.